Zece mănăstiri de neratat într-o viaţă. Cele mai frumoase lucruri păstrate în locurile sfinte ale românilor

 

 Frumuseţea mănăstirilor româneşti este imposibil de cuantificat, fiecare lăcaş de cult este încărcat de istorie şi spiritualitate

Vă prezentăm astăzi un top al celor mai frumoase mănăstiri din România

1.Mănăstirea Voroneţ –  Capela Sixtină a Estului Manastirea Voroneţ este una dintre cele mai cunoscute şi mai vizitate dintre mănăstiri din România, unică în lume datorită culorii în care a fost pictate. Construită în anul 1488, Mănăstirea Voroneţ este considerată cea mai valoroasă ctitorie a lui Ştefan cel Mare.    Supranumită „Capela Sixtină a Estului” pentru fresca „Judecăţii de Apoi” care a fost pictată cu celebrul pigment „Albastru de Voroneţ”, în mai bine de jumătate de secol de existenţă biserica Mănăstirii Voroneţ, monument UNESCO din 1993, a avut parte de o istorie zbuciumată.  Biserica Mănăstirii Voroneţ a fost ridicată în anul 1488 în numai 3 luni şi 3 săptămâni, ceea ce constituie un record pentru acea vreme. La Mănăstirea Voroneţ şi-a petrecut Daniil Sihastrul ultimii de 26 de ani din viaţă. Pustnicul a murit în 1496 şi a fost îngropat în biserica Mănăstirii Voroneţ. A fost canonizat în 1992 şi a devenit Sfântul Cuvios Daniil Sihastrul.      Caracteristic Voroneţului nu este doar natura pigmentului albastru, aşa-numitul „Albastru de Voroneţ”, ci mai ales rezistenţa acestuia în condiţii climatice foarte aspre, fapt care se datorează originalităţii tehnicii de lucru aplicate de către pictorii moldoveni

2. Mănăstirea Prislop, polul pelerinilor din România Mănăstirea Prislop se numără printre cele mai iubite locuri de pelerinaj din România. Zeci de mii de oameni vin săptămânal aici, pentru a se ruga în faţa mormântului părintelui Arsenie Boca. Veche din secolul XIV, mănăstirea păstrează legende impresionante. La Mănăstirea Prislop ajung săptămânal mii de oameni din toate colţurile ţării, iar cei mai mulţi vin pentru a se ruga la mormântul părintelui Arsenie Boca. Duhovnicul a slujit la mănăstirea Prislop din anul 1948, după ce fusese mutat din mănăstirea Brâncoveanu din Munţii Făgăraş.   Părintele Arsenie Boca a fost înmormântat la Prislop în 4 decembrie 1989, iar mănăstirea unde se află locul său de veci a devenit un loc de pelerinaj pentru creştinii din toate zonele ţării. Mulţi pelerini cred că pot fi ajutaţi în problemele de sănătate sau familiale rugându-se la mormânt. Pelerinii pot fi văzuţi aducând cu ei la mănăstire haine, fotografii sau alte obiecte personale pentru a le atinge de crucea din lemn de la căpătâiul monahului. Cel mai mare pelerinaj are loc în 28 noiembrie, când este comemorat părintele Arsenie Boca.

3. Mănăstirea Curtea de Argeş, necropola familiei regale Ridicarea Mănăstirii Curtea de Argeş a început în 1514, din dorinţa lui Neagoe Basarab de a zămisli aici un lăcaş de o frumuseţe fără seamăn, iar contribuţia legendarului meşter Manole la ridicarea construcţiei e ancorată în istorie.  În tinereţe, Neagoe Basarab a fost la studii în Italia şi la Constantinopol. La Constantinopol, sultanul Baiazid al II-lea îi încredinţează administrarea construcţiei unei moschei, sarcină de care el s-a achitat strălucit. Constructorul-şef al moscheii este Manoli din Niaesia, care era armean, astfel explicându-se anumite elemente de arhitectură armeană şi georgiană din construcţia mănăstirii. În apropierea Mănăstirii se află un izvor, pe care localnicii îl numesc „Fântâna lui Manole”. Legenda spune ca Manole şi-ar fi zidit soţia în unul dintre zidurile Mănăstirii, pentru a putea finaliza impresionanta construcţie. Mănăstirea Curtea de Argeş rol de necropolă a familiei regale din România. În vechea catedrală arhiepiscopală de la Curtea de Argeş, ctitorită de Neagoe Basarab la începutul secolului al XVI-lea şi refăcută la sfârşitul secolului al XIX-lea, sunt înmormântaţi primii doi regi ai României, Carol I şi Ferdinand. În anul 2003, la Curtea de Argeş au fost aduse şi rămăşiţele pământeşti ale regelui Carol al II-lea, care au fost depuse într-o capelă din curtea mănăstirii.

4. Mănăstirea Putna, Ierusalimul neamului românesc Mănăstirea Putna este cel mai important lăcaş de cult ridicat de domnitorul moldovean Ştefan cel Mare. Chiar dacă este cunoscută în întreaga ţară, despre mănăstire nu se ştiu unele detalii, aşa că vom prezenta în continuare câteva curiozităţi despre Mănăstirea Putna. Mănăstirea Putna, situată la 72 de kilometri de Cetatea de Scaun a Sucevei, este cea mai importantă ctitorie a lui Ştefan cel Mare, care a fost concepută pentru a servi ca necropolă domnească pentru marele voievod şi familia sa. FOTO Mănăstirea Putna Marele voievod, Ştefan cel Mare a fost înmormântat, în anul 1504, la Mănăstirea Putna, după ce condus Moldova timp de 47 de ani şi trei luni. Turnul Tezaurului este singura clădire a mănăstirii care a rămas neschimbată încă din timpul domniei lui Ştefan cel Mare. Aici erau ascunse în urmă cu cinci veacuri obiectele valoroase ale mănăstirii. În interiorul Mănăstirii Putna se mai află Turnul Clopotniţei şi Turnul lui Eminescu, nume date clădirii în care, în anul 1871, cel mai mare poet român a înnoptat mai multe nopţi. Eminescu este cel care a supranumit Mănăstirea Putna – Ierusalimul Neamului Românesc. La Putna sunt înmormântaţi: Ştefan cel Mare, Maria Voichiţa – ultima soţie a domintorului, Maria de Mangop – a doua soţie a domintorului, Bogdan cel Orb – fiul domintorului şi alţi urmaşi ai săi până la Petru Rareş. În 1966, la recomandarea UNESCO, cei 500 de ani de la ctitorirea Mănăstirii Putna au fost sărbătoriţi pe plan mondial.

5. Mănăstirea Cozia, ctitoria lui Mircea cel Bătrân Mănăstirea Cozia este una dintre cele mai vechi mânăstiri din ţară, fiind ctitoria domnitorului Mircea cel Bătrân. Sfinţită în anul 1388, biserica s-a numărat printre lăcaşele care a primit nenumărate donaţii de la conducătorii Ţării Româneşti. La începutul anilor 1500 s-a construit fântâna din curtea bisericii.  Apa de izvor este sfinţită de Bobotează şi de Izvorul Tămăduirii şi poate fi consumată şi ca aghiasmă. Mulţi dintre turiştii care trec la pe Cozia aruncă bănuţi în fântână în speranţa că li se vor îndeplini dorinţele. Mănăstirea Cozia FOTO valceaturistică.ro În biserică îşi dorm somnul de veci domnitorul Mircea cel Bătrân şi Teofana, mama lui Mihai Viteazul. Timp de 14 ani, în perioada 1879 -1893, Mânăstirea Cozia a fost transformată în închisoare. Ulterior, aici a fost amenajat un spital şi chiar un grajd de cai în timpul Primului Război Mondial.

6. Mănăstirea  Dragomirna, cea mai strâmtă biserică din lume În interiorul Mănăstirii Dragomirna din judeţul Suceava se află Biserica Pogorârea Sfântului Duh, considerată ca fiind cea mai înaltă şi cea mai strâmtă biserică ridicată vreodată. Lăcaşul de cult este construit în formă de navă şi are o lungime de 35 de metri, o lăţime de circa 9,5 metri şi o înălţime de aproape 42 de metri. Mănăstirea Dragomirna (foto jos) a fost ridicată în anul 1602 în satul Mitocu Dragomirnei, din judeţul Suceava, de către mitropolitul Anastasie Crimca al Moldovei. Complexul mănăstiresc este format din Biserica Pogorârea Sfântului Duh, Paraclisul Sfântul Nicolae, Egumenia, Trapeza şi Zidul de incintă. Mănăstirea Dragomirna a câştigat anul trecut două importante premii europene pentru restaurarea spectaculoaselor fresce medievale. Proiectul de restaurare a frescelor din secolul al XVII-lea din Biserica Dragomirna, judeţul Suceava, a primit în luna mai a anului trecut, la Viena, marele premiu pentru conservarea patrimoniului cultural acordat de UE şi de mişcarea Europa Nostra, precum şi premiul publicului, în urma votului a peste zece mii de persoane.

 

No Comments Yet.

Leave a comment

WP-Backgrounds Lite by InoPlugs Web Design and Juwelier Schönmann 1010 Wien