Cetatea de Scaun a Sucevei – o fereastra spre trecut

Unul dintre cele mai importante obiective aflate în patrimoniul Muzeului Bucovinei este Cetatea de Scaun a Sucevei, construită în timpul domniei lui Petru I.

Data exactă a construcţiei monumentului care a marcat istoria capitalei moldoveneşti rămâne incertă, acceptându-se ca datare largă domnia lui Petru I (1375-1391). Documentul dat din „Cetatea Sucevei” la 10 februarie 1388, dovada unui împrumut al domnului Moldovei, Petru I, către regele Poloniei, Vladislav II, atestă istoric construcţia cetăţii. Cert este faptul că iniţial, din porunca voievodului Moldovei, în partea de vest a oraşului a fost construită o cetate din pământ, cunoscută sub denumirea de Cetatea Şcheia care a fost apoi abandonată pentru a se ridica una din piatră, în partea de răsărit a oraşului.

Folosind piatră locală (gresie nisipoasă) extrasă din apropiere, fortul muşatin era o construcţie rectangulară: laturile de sud şi de nord aveau lungimea de 36 m, iar cele de est şi de vest, 40 m. Existau şapte turnuri de apărare, întărite cu contraforturi.

Dacă în vremea lui Petru I şi a urmaşilor săi imediaţi, cetatea avea o întindere limitată de pintenul de deal pe care era aşezată, în timpul lui Ştefan cel Mare se modifică semnificativ atât suprafaţa, cât şi sistemul de apărare. Transformările au fost strict necesare datorită apariţiei artileriei ca tehnică de luptă. Într-o primă etapă, se astupă vechiul şanţ de apărare şi în mijlocul lui se ridică un nou zid de incintă cu turnuri de apărare de formă rectangulară. Într-o a doua etapă, după asediul turcesc din anul 1476, s-a realizat mărirea capacităţii de rezistenţă a zidurilor prin dublarea grosimii iniţiale, dar şi prin îmbrăcarea turnurilor de apărare care capătă o formă semicilindrică.

Tot acum a fost săpat şi noul şanţ de apărare, care înconjura cetatea pe laturile de sud, vest şi est şi s-a construit contraescarpa. Momentul în care aceste lucrări au fost finalizate este cunoscut de descoperirea unei steme cu pisanie, cu data de 8 septembrie 1477. Supusă unor numeroase asedii de-a lungul timpului, cetatea este ocupată în anul 1538 de către sultanul Soliman Magnificul, după ce oştenii care trebuiau să o apere au ­predat-o turcilor. Bogăţiile găsite de sultan în cetate i-au mirat chiar şi pe cronicarii ­turci aflaţi în suita sultanului.

Cele mai importante lucrări de reconstrucţie după domnia lui Ştefan cel Mare se petrec în timpul lui Vasile Lupu. Se modifică aspectul curţii interioare şi se reconstruieşte paraclisul cetăţii. Noile lucrări nu au avut urmări pe termen lung, domnitorii moldoveni locuind la Iaşi de aproape o sută de ani. Astfel că vechea capitală şi cetatea ei intră treptat în decădere.

Cetatea de Scaun a fost distrusă în anul 1675, din ordinul turcilor, apoi a fost transformată de orăşeni în carieră de piatră, zidurile fiind acoperite, de-a lungul anilor, cu moloz şi pământ.
Lucrări de degajare a ruinelor vor fi începute în anul 1895 şi vor dura zece ani. Ulterior,  monumentul  a avut parte de ample campanii arheologice, începând cu anul 1951.

Campania anului 1953 a scos la iveală una dintre cele mai importante descoperiri făcute la Suceava: este vorba despre cele două tezaure găsite într-una dintre gropile care făceau parte din sistemul defensiv al cazacilor lui Timuş, din zona aflată în faţa cetăţii. Prada ascunsă era foarte variată: aplice din aur, fragmente de podoabe din aur şi perle, foiţe şi verigi din aur.

Lucrările de restaurare care au urmat săpăturilor arheologice au avut ca scop consolidarea şi înălţarea parţială a zidurilor păstrate. Din păcate, condiţiile de instabilitate a terenului, care au făcut ca partea de nord a zidului de incintă să se prăbuşească, ridică neîncetat probleme care nu pot fi rezolvate decât printr-o amplă restaurare tot mai necesară odată cu trecerea timpului.

 

Sursa:Historia.ro

No Comments Yet.

Leave a comment

WP-Backgrounds Lite by InoPlugs Web Design and Juwelier Schönmann 1010 Wien